vineri, 30 octombrie 2009

Nu te crede că ești cine știe ce om însemnat

1. Orice om are din fire dorința să știe cât mai multe; dar de ce folos este știința fără temere de Dumnezeu? Într-adevăr, un țăran smerit, care slujește lui Dumnezeu, este mai bun decât un filozof mândru, care urmărește cursul stelelor pe cer, dar de sufletul său nu se îngrijește. Cine se cunoaște bine pe sine, nu se socotește om însemnat, ci este mic în ochii săi și n-are plăcere să-l laude alții. Dacă aș ști toate cât sunt în lume, și numai una îmi lipsește: dragostea, de ce folos mi-ar fi înaintea lui Dumnezeu, care mă va judeca după faptele mele?
2. Potolește-ți deci dorința de a ști, căci multă risipă de puteri și de multă înșelăciune este însoțită această dorință. Cei ce știu multe, vor să și pară că știu multe și le place ca oamenii să-i numească învățați. Sunt în lume multe lucruri a căror cunoștință aduce sufletului puțin folos sau nu-i aduc nici unul. A ne ocupa cu lucruri care nu slujesc spre mântuire, este o nebunie. Vorbăria goală nu potolește foamea sufletului, dar o viață curată înviorează sufletul; și un cuget bun ne dă o mare încredere în Dumnezeu.
3. Cu cât știi mai multe, cu atât vei fi mai aspru judecat, dacă viața ta nu a fost cu atât mai sfântă. Nu te făli deci cu arta sau cu știința ta, ci mai degrabă teme-te de cunoștința ce ți s-a dat. Iar dacă ți se pare că știi multe lucruri și le înțelegi bine, gândește-te că sunt și mai multe pe care nu le știi. Nu te îngâmfa deci, ci mai bine recunoaște-ți neștiința. Cum poți să te socotești mai pe sus decât altul, când sunt atâția mai învățați și mai iscusiți decât tine? Vrei să înveți și să știi ceva cu folos? Învață-te să trăiești necunoscut și să nu te crezi cine știe ce om mare.
4. Cea mai înaltă știință și cea mai folositoare învățătură este să te cunoști pe tine însuți și să n-ai gânduri înalte despre tine. A te socoti nimic pe tine însuți și a socoti pe alții totdeauna mai buni și mai pe sus de tine însuți, aceasta este o mare înțelepciune și o mare desăvârșire. Chiar dacă ai vedea pe altul păcătuind pe față sau făcând o mare fărădelege, tot n-ar trebui să te socotești mai bun decât el; căci nu știi câtă vreme vei rămânea stăruitor în bine. Toți suntem slabi, dar mai slab decât pe tine însuți să nu socotești pe nimeni.
Thomas A. Kempis, Imitatio Christi (București: Edit. Stephanus, 1994), pp. 8-9.

Chemarea la pocăință(schiță de predică)

Text: Faptele Apostolilor 17:16-34

Subiect: Chemarea la pocăință

1. Este făcută de Dumnezeu(vs.30)
         - Creatorul lumii(vs.24)
         - Dătătorul de viață(vs.25)
         - Creatorul omului(vs.26)
         - Suveran peste toată creația Sa(vs.26-27)

2. Este făcută tuturor oamenilor(vs.30)
          - Celor care nu Îl înțeleg(vs.19)
          - Celor care nu Îl înțeleg și doresc să Îl înțeleagă(vs.19,34)
          - Celor care nu Îl înțeleg și nu doresc să Îl înțeleagă(vs.32)

3. Este făcută din cauza faptului că există o zi a judecății unde:
          - Va judeca cu dreptate(vs.31)
          - Cei care nu au vrut să creadă vor fi aruncați în iazul de foc
          - Cei care au crezut în El și s-au pocăit, se vor bucura alături de El o veșnicie întreagă

Încheiere: Tu din ce categorie faci parte?


Stoica Timotei

Neascultarea de părinți are consecințe grave[1]


Probabil titlul acestui articol poate părea ridicol, sau chiar înfricoșător. Din partea mea, ai libertatea să îl comentezi așa cum crezi de cuviință.

Efeseni 6:1: „Copii, ascultați în Domnul de părinții voștri, căci este drept.”

Pentru că am promis că voi încerca să intru în amintirile mele, astăzi mai doresc să postez una din ele. Aceasta este o amintire putin mai trista(adică este o întâmplare doreroasă, dar care nu se mai resimte acum). O experiență pe care am avut-o la vârsta de 8 ani și din care am putut învăța adesea foarte multe lucruri. Doar două învățături din această experiență le voi subscrie:
1. Mare este Dumnezeu
2. Ascultarea de părinți te ferește de multe pericole

Pentru că nu toți mă cunoașteți, vreau să vă spun că sunt dintr-o localitate de lânga Sibiu(de la țară). În urmă cu mai mulți ani, într-o toamnă, am fost la cules de porumb. Nu te poți aștepta de la un copil de 8 ani să lucre mult, dar mergeam și eu în câmp și mai mult decât ajutam, încurcam. Acest lucru l-am văzut și seara. Pentru că iarna părea să vină mai repede, porumbul a fost cules tot cu frunze, urmând ca acasă să fie curățit de frunze. Seara eram și eu prezent în locul unde desfăceam porumbul de frunze(în șură). Fiindcă sacul de frunze s-a umplut și trebuia urcat și golit pe alaș(locul dintre cele două șopruri, unde sunt puse câteva scânduri pentru ca pe ele să se mai poată depozita anumite lucruri, cum ar fi: fân, otavă etc. ... dar noi depozitam acolo frunzele de la porumb) și nu avea nimeni să îl golească, m-am oferit eu să îl urc, deși mi se interzise lucrul acesta de către tatăl meu pentru că era riscul să cad. Am așteptat ca tatăl meu să plece și eu să pot urca sacul de frunze. După ce a ieșit din șură, am luat sacul în spinare și am urcat cu el pe alaș. Spre bucuria mea, nu s-a întâmplat nimic grav. Când am urcat pe alaș am văzut că tatăl meu se întorsese în șură, iar eu, de bucuria pe care o aveam că am reușit să urc sacul de frunze, fac câțiva pași în față(pe alaș) pentru a striga la el și a-i spune că am reușit. Singurul cuvânt pe care am apucat să îl spun a fost „am...”, după care am căzut(o înălțime de aproximativ 5 metri). Am căzut pe brațul drept și, în urma șocului, clavicula de la umăr mi s-a desprins.


Aceasta este experiența pe care am avut-o. Totuși, am omis să spun un mic amănunt. Și aici am văzut măreția lui Dumnezeu. Dedesuptul alașului era căruciorul cu care aduceam porumbul, gol. Fiindcă am alunecat pe spate, ar fi trebuit să cad pe el(astfel aș fi părăsit această lume), dar mâna lui Dumnezeu m-a împins vreo 2 metri în față și am căzut pe o grămadă de frunze care, la rândul ei, trebuia urcată pe alaș.

Mare este Dumnezeu!

Îi sunt recunoscător pentru purtarea LUI de grijă pe care o are pentru mine, dar vreau ca nu doar la nivelul vorbelor să Îi mulțumesc, ci să Îi mulțumesc prin trăirea mea.

Doamne, ajută-mă!

Stoica Timotei

Urmează pe Cristos și leapădă deșertăciunile lumii

1. „Cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întuneric” zice Domnul. Prin aceste cuvinte, Domnul Isus ne îndeamnă să trăim după pilda pe care ne-a dat-o El dacă voim să ne luminăm cu adevărat și să scăpăm de orice orbire a inimii. De aceea cea mai mare grijă a noastră să fie a cugeta la viața Domnului noastru Isus Cristos.
2. Învățătura Lui întrece toate învățăturile sfinților. Cine are Duhul lui Dumnezeu, află în ea mana ascunsă. Mulți aud cuvintele Lui, dar prea puțini se trezesc din amorțeala lor, pentru că nu au Duhul lui Cristos. Cine vrea să înțeleagă cuvintele Lui și să găsească în ele dulceață trebuie să-și dea toată silința să-și îndrepte viața după viața lui Cristos.
3. Ce folos este să vorbească cineva adânc despre Sfânta Treime, dacă-i lipsește smerenia, fără de care nu poate să placă Sfintei Treimi? Adevărat, nu vorbele mari fac pe cineva drept și sfânt, ci viața curată; ea ne face plăcuți înaintea lui Dumnezeu. Mai bine aș vrea să am pocăință în inimă decât să mă străduiesc a explica ce este pocăința. Dacă ai ști pe dinafară toată Biblia și tot ce au de spus înțelepții de pe pământ dar îți lipsește dragostea lui Dumnezeu și harul lui, la ce ți-ar mai folosi? „Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni”, afară doar de a iubi pe Dumnezeu și a-I sluji Lui. Cea mai mare înțelepciune este să lași și să cauți împărăția cerurilor.
4. Deșertăciune este să umbli după bogății trecătoare și să-ți pui nădejdea în ele. Deșertăciune este să cauți onoruri și dregătorii înalte și să dorești lucruri care mai târziu vor aduce grele pedepse. Deșertăciune este să dorești o viață lungă, dar de o viață curată să nu te îngrijești. Deșertăciune este să nu te gândești. Deșertăciune este să n-ai în vedere decât viața asta de acum, iar la cea viitoare să nu te gândești. Deșertăciune este să-ți lipești inima de cele ce trec iute ca fumul, iar locul unde este bucuria veșnică să nu te grăbești.
5. Adu-ți aminte cât mai des aminte de vorba înțeleptului care zice că ochiul nu se satură privind și urechea nu obosește auzind. Învață deci să-ți dezlipești inima de bunurile văzute și s-o înalți la cele nevăzute. Căci cei ce umblă după poftele lor, își întinează cugetul și pierd harul lui Dumnezeu.
Thomas A. Kempis, Imitatio Christi (București: Edit. Stephanus, 1994), pp. 7-8.

joi, 29 octombrie 2009

Hrană dătătoare de putere într-un vas murdar?



Dragul meu, nu cumva acest lucru  este un paradox ciudat?

În urmă cu câteva minute, Dumnezeu mi-a dat următoarele gânduri pe care vreau să le subscriu în acest articol.

Ca și slujitor al lui Dumnezeu(și aici aș aminti: pastor, predicator, evanghelist, misionar, cântăreț creștin, lider de tineret, învățător/învățătoare de copii... și lista ar putea continua) care vorbesc despre EL altora, nesocotesc eu Sfințenia și Puterea lui Dumnezeu?

Dumnezeu a spus: „Cuvântul Meu nu se va întoarce fără rod la Mine” și totuși, în urma lucrării noastre nu vedem nici un semn de confirmare al acestui lucru.

Oare Cuvântul lui Dumnezeu să nu mai aibă aceeași autoritate și aceeași putere și astăzi așa cum o avea și în vechime?
Oare Dumnezeu să se fi răzgândit în ceea ce a spus?
NICIDECUM!
Nu cumva sunt eu un vas murdar? 
Nu cumva datorită necurăției din viața mea este împiedicată puterea lui Dumnezeu să se arate?
Nu cumva datorită faptului că nu sunt devotat lui Dumnezeu în totalitate și că nu mă las condus de EL, vremea secerișului văbovește să apară?

Dragul meu, eu sunt chemat să fiu un vas de cinste, un vas curat de care Dumnezeu să se poată folosi. Dar dacă eu nu sunt așa cum Dumnezeu mă vrea să fiu nu voi putea niciodată să Îl proclam și să Îl vestesc pe Dumnezeu cu putere.

Doresc ca Dumnezeu să ne cerceteze pe fiecare dintre noi și să ne dea puterea de a fi sfinți(curați) pentru ca, astfel, El să se poată folosi de noi.

Stoica Timotei

Omul - o carte plina de taine



 Citind "Sfaturi pentru predicatori", o carte scrisă de Charles Haddon Spurgeon, rămân plăcut impresionat şi surprins de înţelepciunea pe care o găsesc în cuvintele scrise. 
 
 La pagina 175 este un paragraf care îmi place foarte mult şi care aş vrea să îl citez în acest articol. Este vorba despre ceea ce este omul(unde poate găsi omul înţelepciune). Iată ce spune el:
 
     "... studiază-te pe te însuţi. Tu eşti o carte plină de taine, din care nici pe departe n-ai citit tot şi poate chiar mai nimic. Dacă ţi se pare că te cunoşti temeinic, te înşeli, căci cartea cea mai grea de priceput este propria ta inimă. Spuneam zilele trecute unuia plin de îndoieli, care se agită ca într-un labirint: "Nu te înţeleg, dar nu mă miră această pentru că nu mă mai înţeleg nici pe mine însumi!" Observă învârtiturile şi întortochelile şi curiozităţile minţii tale, şi experienţele tale ciudate, stricăciunea inimii tale, înclinaţia ta spre păcat şi predispoziţia ta spre sfinţenie! Cum te mai asemeni cu un diavol, şi totuşi cât de aproape eşti aliat cu Dumnezeu! Observă cât de înţelept lucrezi dacă te laşi învăţat de Dumnezeu şi ce nesăbuit lucrezi dacă te iei după ţine însuţi!"

miercuri, 28 octombrie 2009

Afirmatii mari, dar neaplicate... ?!?

Astazi la cursul cu fratele Samuel Balc, de Educatie Crestina, din multele lucruri interesante care mi-au placut, a fost un lucru care mi-a atras atentia.

Un principiu practic al educatiei crestine este acesta:

"Elimina orice discrepanta dintre convingerile pe care le proclami(ca si predicator sau invatator/profesor crestin) si cele care ne controleaza faptele."


Este foarte usor sa spui "incredeti-va in Domnul din toata inima voastra", "slujiti Domnului cu bucurie, fara cartire si fara sovaire", "rugati-va neincetat", "smeriti-va sub Mana tare a Tatalui" ... si lista aceasta ar putea continua...

Oare am eu aceste convingeri?
Oare le aplic eu in viata mea?
Nu cumva sunt un 'soi de fariseu modern'?


Doresc ca Dumnezeu sa ne dea putere sa implinim ceea ce predicam!

Stoica Timotei

marți, 27 octombrie 2009

Noua moda a vopsirii parului?

Dupa cum spuneam in articolul precedent, o sa incep sa intru in memoria mea si daca descopar anumite lucruri care imi plac si care nu doresc sa le uit, o sa le postez aici pe blog.

Cand aveam doi ani am fost la bunici impreuna cu familia mea(inca 3 frati si parintii). Fiindca era o zi de vara si era perioada muncii pe camp, parintii mei, bunica si matusa cu unchiul(cumnatul mamei mele) au fost in camp, iar eu cu fratele meu mai mare cu un an(Toma), am ramas la casa parinteasca a mamei mele(Loc. Serbauti, jud. Suceava). Fiindca doar eu cu Toma am eram singurii blonzi ai familiei si aveam un dor foarte mare sa fim si noi bruneti ca toti ceilalti, cautam absolut orice sa putem fi si noi bruneti. La un moment dat vedem ca tatal nostru isi pregatea pantofii pentru duminica(cred ca atunci era sambata dimineata) si a folosit o crema neagra de pantofi.

Solutia noastra: crema de pantofi :)

Nu am ezitat. Dupa ce a plecat tatal nostru impreuna cu ceilalti, in camp, noi am mers sa ne ungem parul cu acea crema neagra... deja aratam ca si ceilalti membrii ai familiei... eram si noi 'normali'... La un moment dat, in jurul amiezei, auzim ca intra cineva in casa. era bunica, care tocmai a venit de pe camp... Ce sa facem? Nu putem sa o lasam sa ne vada asa... fuga repejor la galeata cu apa pentru a ne spala. Nestiind ca aceea era galeata cu apa de baut si cei ce vin din camp sunt foarte insetati, iar fantana din care se lua apa era la o distanta oarecare... Am fost prinsi 'cu matza'n sac' si mai apoi am fost pedepsiti, ramanand toata ziua in casa, neavand voie deloc sa iesim afara la joaca.

Aceasta este o amintire comica pe care am vrut sa o postez aici. Sper sa va placa:)

Se pot trage ceva invataturi din aceasta intamplare hazlie? Nu stiu:D... va las pe voi :)

Dumnezeu sa va binecuvanteze!

Initiativa buna?

Dragii mei cititori, vreau sa va spun un lucru care il am pe inima.

Pentru ca vorbeam in urma cu doua zile(duminica) cu pastorul din Crevedia(locul unde sunt in practica semestriala acum)despre trecutul meu, m-am gandit ca mi-ar face placere sa scriu si pe blog anumite experiente din viata mea. Asa cum si Ion Creanga a scris o carte cu amintiri de-ale lui din copilarie, eu ma gandeam sa scriu articole cu anumite amintiri de-ale mele din copilarie. Nadajduiesc sa va placa, sa va amuze(cele amuzante).

Dumnezeu sa va binecuvanteze!

luni, 12 octombrie 2009

Poza - Mini grup colegi


Ziua de ieri a fost o zi memorabila cel putin pentru mine, din mai multe motive. Unul din aceste motive pentru care nu o voi uita este ca sunt facute poze care vor ramane si pentru viitorul apropiat sau departat.

M-am bucurat sa am ocazia de a face aceasta poza cu cativa din colegii mei. Sunt niste tineri slujitori minunati.

Doamne, Te rog, ca sa ne dai putere sa proclamam si sa propovaduim Cuvantul TAU cu multa putere si cu multa dedicare! Dorim sa te slujim cu devotament! Fii binecuvantat prin vietile noastre!

Stoica Timotei

duminică, 11 octombrie 2009

Inceput an Universitar 2009-2010


Astazi, 11.10.2009, la Biserica Crestina Baptista Golgota( Soseaua Nicolae Titulescu Nr 56A Bucuresti - Sector 1 ), a fost aniversarea inceperii noului an universitar al Institutului Teologic Baptist din Bucuresti si al Facultatii de Teologie din cadrul Universitatii din Bucuresti. A fost o zi de sarbatoare mare in randul seminaristilor. M-am bucurat sa vad doi studenti din anul intai(proaspeti in familia institutului) dornici sa IL laude pe Dumnezeu printr-o cantare minunata. De asemenea si corul Institutului L-a laudat pe Dumnezeu prin cateva cantari. Mesajul din partea Domnului a fost rostit de catre fratele profesor Richard Clark. Cu aceasta ocazie vreau ca sa le urez colegilor din anul I un calduros "Bine ati venit" in familia institutului Teologic din Bucuresti si sper sa va simtiti bine printre noi, iar colegilor din anul IV, care deja au inceput pregatirile pentru lucrarea de licenta, multa intelepciune din partea lui Dumnezeu si putere in slujire. Tuturor colegilor le urez ca binecuvantarile Domnului se se reverse din plin peste fiecare din ei. Aceiasi dorinta o am si pentru fratii profesori.

Dragii mei(colegi, pastori/predicatori/evanghelisti/misionari, slujitori ai Domnului), nu uitati ca suntem chemati sa proclamam EVANGHELIA LUI HRISTOS CARE SI ASTAZI ESTE PLINA DE PUTERE(Romani 1:16-17).
Dumnezeu sa va binecuvanteze!
Stoica Timotei

Botez Nou Testamental Crevedia, 11.10.2009

 
Astazi, 11.10.2009, este o zi de sarbatoare pentru Biserica Crestina Baptista din Crevedia(o localitate din imprejurimile Bucurestiului - Click aici pentru a o localiza pe harta) pentru ca un suflet tanar a hotarat sa marturiseasca in public hotararea lui de a-L urma pe Dumnezeu tot restul vietii sale si de a-I fi dedicat in totalitate. Pastorul bisericii din Crevedia, fratele Viorel Nedelcu, este cel care a infaptuit acest act al botezului. In cer a fost sarbatoare, in Biserica a fost sarbatoare, dar bucuria acestei sarbatori, ma rog sa ramana permanent in inima lui Ionut.
Dumnezeu sa il intareasca sa ramana tare pe calea aceasta, iar pe voi sa va binecuvinteze!

Stoica Timotei

vineri, 9 octombrie 2009

Revelion 2009-2010

Dragii mei, am deosebita placere sa va invit la o intalnire de tineret de revelion memorabila. M-as bucura sa stiu ca aveti aceasta dorinta. Conditii de prima clasa, iar despre pozitionare nu am ce zice... niste peisaje magnifice. Uita-te pentru a te convinge:




Tema: "Pasi spre cer"

              Aceasta este tema intrunirii tinerilor, ocazie la care ne-am bucura sa participi si tu!

Locatie: Centru de conferinte si tabere crestine "Al saptelea izvor" - Şiştarovăţ, jud.Arad.
Tabara este asezata intr-o zona pitoreasca, fiind inconjurata de dealuri.


Cazarea: Camere de cate 2,3 sau 4 paturi Pret 60 RON/noapte/persoana (3 nopti).

Vom beneficia de:


-Sala de conferinte spatioasa(cu semineu)
-Locuri de recreatie
-Sala de mese si bucatarie La program inca se lucreaza(surprize si activitati interactive,jocuri si plimbari in natura, program de cantari, studiu biblic inspirat din tema aleasa etc)



Pentru mai multe informatii si pentru confirmare:
Invitatia iti este adresata tie, dar si prietenilor tai!
Oviforgod@yahoo.com    sau la tel 0747 183 777.
Cu respect Ovidiu Turcu.




Hedonism Crestin?

Pentru moment as vrea sa definesc termenul 'hedonism', pentru ca probabil nu toti suntem obisnuiti cu el.

Am gasit aici definitia acestui termen:
HEDONÍSM s.n. Concepție etică potrivit căreia scopul vieții este plăcerea, eliberarea de suferință. 

Exista oare hedonism crestin?
Se poate folosi acest termen intr-un context crestin?


Vreau doar sa citez un verset din Scriptura care spune:
"Domnul sa-ti fie desfatarea si El iti va da tot ce-ti doreste inima."


Este o carte pe care am inceput sa o citesc(aproape am terminat-o) in urma cu cateva zile, scrisa de John Piper, care vorbeste despre acest lucru.


Vreau sa redau doar 2 citate din aceasta carte in acest articol:


"Scopul principal al lui Dumnezeu este sa-L glorifice pe Dumnezeu si sa se bucure de Sine Insusi in vesnicie."
"Scopul principal al omului este sa-L glorifice pe Dumnezeu, bucurandu-se de El pentru totdeauna."

Conferinta "Profesia - dumnezeul viitorului"


Profesia

Cu multa bucurie, va invitam sambata 10 octombrie la conferinta “Profesia – dumnezeul viitorului”.




Pentru mai multe detalii, click aici


miercuri, 7 octombrie 2009

Se merita sa lupti pentru a fi biruitor?

Pentru ca vorbeam putin mai devreme despre faptul ca avem de luptat impotriva pacatului si ca trebuie sa punem frau dorintelor si poftelor noastre pentru a putea fi biruitori, probabil acum te vei intreba daca se merita tot acest efort. Pentru ce? Cu ce ma aleg? Ce-mi iese? Am vreun profit si eu?

Dragul meu, daca nu dorim sa luptam impotriva pacatului si sa fim biruitori, nu putem ajunge in ceruri alaturi de Dumnezeu, bucurandu-ne o vesnicie intreaga.

In primele capitole din Apocalipsa sunt prezentate binecuvantari pentru cei biruitori:

1. "... Celui ce va birui, ii voi da sa manance din pomul vietii, care este in raiul lui Dumnezeu." Apocalipsa 2:7

2. "...Cel ce va birui, nicidecum nu va fi vatamat de a doua moarte." Apocalipsa 2:11

3. "... Celui ce va birui, ii voi da sa manance din mana ascunsa si-i voi da o piatra alba; si pe piatra aceasta este scris un nume nou, pe care nu-l stie nimeni decat acela care-L primeste." Apocalipsa 2:17

4. "Celui ce va birui si celui ce va pazi pana la sfarsit lucrarile Mele, ii voi da stapanire peste neamuri. Le va carmui cu un toiag din fier si le va zdrobi ca pe niste vase de lut, cum am primit si Eu putere de la Tatal meu. Si-i voi da Luceafarul de dimineata." Apocalipsa 2:26-28

5. " Cel ce va birui, va fi imbracat astfel in haine albe. Nu-i voi sterge nicidecum numele din Cartea Vietii si voi marturisi numele lui inaintea Tatalui Meu si inaintea ingerilor Lui." Apocalipsa 3:5

6. " Pe cel ce va birui, il voi face un stalp in Templul Dumnezeului Meu si nu va mai iesi afara din el. Voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu si numele Cetatii Dumnezeului Meu, Noul Ierusalim, care are sa se pogoare din cer, de la Dumnezeul Meu, si Numele Meu cel nou." Apocalipsa 3:12

7. " Celui ce va birui, ii voi da sa sada cu Mine pe scaunul Meu de domnie, dupa cum si Eu am biruit si am sezut cu Tatal Meu pe scaunul Lui de domnie." Apocalipsa 3:21

Se merita sa fim biruitori?

Doamne ajuta-ne!

Stoica Timotei

Cristos sau Fotbalul?

Ce sa faci cand esti ispitit?

Dragul meu cititor, vreau sa iti spun ca o mare parte din viata mea m-am confruntat cu acest lucru. Vedeam ca mereu si mereu cad in aceleasi pacate si nu gaseam nici o solutie sa scap de acele pacate. Trebuie sa recunosc, desi regret amarnic, ca de multe ori gaseam o placere a firii in savarsirea anumitor pacate.

Dragul meu, in primul rand ca sa scapi de pacat si sa fii biruitor in lupta aceasta inversunata impotriva pacatului, trebuie ca mai intai sa iti doresti sa fii biruitor. Aici as vrea sa citez 2 versete din Sfanta Scriptura care, pentru mine, au fost si continua sa fie o incurajare foarte mare.
Apostolul Epistolei catre Evrei, dupa ce ne spune ca avem de luptat in lupta impotriva pacatului, ne prezinta un tablou si anume:
"Sa ne uitam tinta la Capetenia si Desavarsirea credintei noastre, adica la Isus, care, pentru bucuria care Ii era pusa inainte, a suferit crucea, a dispretuit rusinea si sade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. Uitativa dar cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea pacatosilor o impotrivire asa de mare fata de Sine, pentru ca nu cumva sa va pierdeti inima si sa cadeti de oboseala in sufletele voastre." Evrei 12:2, 3

De multe ori ma simteam foarte 'naspa', foarte urat toata ziua din cauza faptului ca stiam ca L-am intristat pe Dumnezeu prin starea mea pacatoasa. Iar atunci, diavolul ma ataca cu tot felul de ganduri si complexe de inferioritate("Nu sunt bun de nimic", "Mereu cad in aceleasi pacate", "Nu ma voi putea ridica niciodata" s.a.), iar eu cadeam tot mai mult si eram foarte deprimat.

Apoi am mai invatat un lucru, si anume ca daca am vointa si ma rog Domnului sa ma ajute sa scap de acele pacate, sa nu mai cad mereu si mereu in aceleasi ispite, trebuie sa ma rog. Dar aceasta rugaciune nu trebuie sa fie o rugaciune spusa doar de dragul de a fi spusa. Paul Washer spunea:"Cand ti-ai plans ultima data pacatul?". Mereu aceasta intrebare imi rasuna in minte si vedeam faptul ca daca vreau sa scap de pacat, sa fiu biruitor in fata ispitelor, trebuie sa imi doresc cu adevarat lucrul acesta si sa ma rog cu lacrimi amare, cu lacrimi de pocainta. Dragul meu, nu uita, Dumnezeu nu va intarzia niciodata sa raspunda la astfel de rugaciuni, dar si faptul ca diavolul va lupta cu mare dor sa ne desparta de Dumnezeu.

Mai este un lucru pe care l-am invatat si anume sa fug si sa ma feresc de lucrurile/locurile prin care vine ispita in viata mea. In cazul meu trebuie sa aduc in vedere ca si calculatorul(respectiv internetul), televizorul, anumiti prieteni [vorbeam in postarea anterioara de anturaj nepotrivit]... prin aceste lucruri veneau tot felul de ispite si de foarte multe ori cadeam in ispita.

Dragul meu... atunci cand esti singur in fata calculatorului, cu butonul pe mouse, ce iti spune Biblia despre Hristos sau pornografie?

Aceasta intrebare am auzit-o intr-un filmulet scurt de John Piper [pe care probabil il voi pune in postarea urmatoare], dar care m-a ajutat de multe ori. Solutia aleasa de mine: stingerea laptopului, plecarea intr-un loc pustiu[chiar fuga] si implorare catre Dumnezeu.

Dragul meu, indraznesc sa iti adresez o intrebare la care m-as bucura sa meditezi: "In lupta aceasta impotriva pacatului/ispitelor, vreau eu sa fiu biruitor sau prefer sa ma complac si sa implinesc poftele firii mele pamantesti?"

Dumnezeu sa ne dea putere de invingatori/biruitori!

Stoica Timotei

Anturaj nepotrivit?

Incep aceasta postare folosind o intamplare din viata mea. Uitandu-ma in urma in viata mea vad ca am cunoscut momente in care am fost aproape de Dumnezeu, iar altele in care am fost mai departat. Desi nu am vrut sa cred acest lucru, de multe ori se datora departarea mea de Dumnezeu datorita anturajului in care imi placea sa traiesc, datorita faptului ca imi placea sa imi pierd o mare parte din timp cu prietenii mei, in loc sa fac lucruri folositoare. Desi am observat acest lucru intr-o oarecare masura, nu vroiam sa cred. Sustineam ca nu pot fi influentat de cei din jurul meu, dar nu se poate ca sa fi fost doar coincidenta ca atunci cand eram in acest anturaj, ma departam de Dumnezeu si faceam lucruri care IL dezonoreaza si care IL intristeaza.

1 Corinteni 15:33 "Nu va inselati: Tovarasiile rele strica obiceiurile bune."

Nu vroiam sa cred acest lucru, desi era si este inca adevarat. Credeam ca sunt puternic si pot sa fiu o persoana neinfluentabila de cei din jurul meu... dar m-am inselat amarnic.

Dragul meu, care citesti aceste randuri, probabil si tu te confrunti cu astfel de lucruri. Nu uita ca acest indemn al apostolului Pavel mai are si astazi valabilitate si trebuie ascultat. Nu se poate sa ascultam si sa implinim din Cuvantul lui Dumnezeu doar lucrurile care ne intereseaza si care ne plac noua. Fie in totalitate, fie deloc.

Asa cum Dumnezeu m-a ajutat sa scap de un anturaj negativ in care ma aflam, EL te poate scapa si pe tine.

Ma gandesc ca acum probabil te intrebi care este solutia: FUGI!

Fuga e rusinoasa dar e sanatoasa. Uita-te in viata ta si examineaza-te. Nu cumva datorita unor prieteni pe care ii ai ai inceput sa faci niste lucruri murdare la care nici macar nu indrazneai sa te gandesti inainte?

Domnul sa ne dea putere sa fim exact ceea ce EL doreste de la noi: SARE SI LUMINA IN LUME (in fiecare zi, in fiecare loc unde ne aflam- aici as mentiona ca nu in toate locurile unde ai vrea sa fii sare si lumina in lume se va putea... sunt locuri unde Dumnezeu nu este prezent si unde nu va putea fi vreodata prezent).

"Doamne ajuta! Doamne da[-ne] izbanda!"

Stoica Timotei

sâmbătă, 3 octombrie 2009

ITBB - Formare pentru slujire



De cateva zile a inceput din nou facultatea. Un nou inceput... anul doi... noi provocari, noi ganduri... Ma asteapta multe lucruri despre care nu am habar. Doresc ca in acest an sa ma dedic si mai mult lui Dumnezeu si sa IL urmez si sa II slujesc cu mai mult devotament.

ITB Bucuresti- Formare pentru slujire
Aceasta este dorinta mea: Vreau sa ma formez pentru a-L sluji pe Dumnezeu cu darurile pe care EL le-a investit in mine, iar pentru aceasta trebuie sa ma las pregatit/format/modelat.

Dumnezeu sa ma ajute si sa ajute fiecare lucrator din via LUI sa se consacreze cu adevarat si sa fie niste slujitori dedicati acestei lucrari in totalitate.

Dumnezeu sa va binecuvinteze!

Stoica Timotei