sâmbătă, 14 noiembrie 2009

Fugi de mândrie şi de nădejdi înşelătoare

          Cine-şi pune nădejdea în oameni, nutrește nădejdi înșelătoare. Să nu-ți fie rușine să slujești altora din dragostea pentru Cristos și să treci drept un om sărac și neînsemnat în această lume. Nu te sprijini pe puterile tale; ci numai în Dumnezeu pune-ți nădejdea. Fă tot ce stă în puterea ta și Dumnezeu va sprijini bunăvoința ta.
         1. Nu te încrede în știința ta nici în istețimea vreunui muritor, ci pune-ți nădejdea în harul lui Dumnezeu, care ajută pe cei smeriți și smerește pe cei mândri.
         2.Nu te făli cu bogățiile tale, dacă le ai, nici cu prietenii tăi că sunt puternici; ci lauda ta să fie în Dumnezeu care dă toate și care, mai pe sus de toate, dorește să ni Se dea pe Sine însuși nouă. Nu te mândri cu tăria ori cu frumusețea trupului tău, căci iată o mică boală o poate vesteji și urâți.
            Nu te îngâmfa că ai agerime de minte sau vreo îndemânare oarecare, ca nu cumva să nu placi lui Dumnezeu, care ți-a dat ce ai bun de la natură.
          3. Nu te socoti mai bun ca alții, ca nu cumva, înaintea lui Dumnezeu, cre vede tot ce este în om, să fii socotit mai rău decât alții. Nu te lăuda cu faptele tale bune, căci Dumnezeu judecă altfel decât oamenii. Adeseori Lui nu-I place ce le place oamenilor. Iar dacă cu adevărat ai ceva bun în tine, gândește-te că alții au părți și mai bune decât tine; căci, făcând așa rămâi în smerenie.
              Socotindu-te pe tine însuți mai pe jos decât alții, nu pierzi nimic; pierzi însă foarte mult, crezându-te mai pe sus fie chiar numai de un singur om. Unde este smerenie, acolo este și pace; unde este însă mândrie, acolo e și pizmă și mânie și un întreg iad de tulburare.
 Thomas A. Kempis, Imitatio Christi (București: Edit. Stephanus, 1994), p. 14.