marți, 7 februarie 2017

De ce Dumnezeu nu ne arată viitorul?





De unde vin sursele de inspirație?

„Inspirație pentru ce anume?”, probabil te întrebi.

Inspirație pentru scris, pentru discuții, pentru a-i îndemna, motiva și încuraja pe alții. Dumnezeul nostru creativ a pus în noi și această latură a creativității. Noi suntem cei care trebuie să luăm aminte și să fim cu mare băgare de seamă la modul în care învățăm și percepem lucrurile din jurul nostru. 

Spre exemplu, duminică dimineață, în timp ce mergeam spre biserică, am văzut pe stradă cum, la doar câțiva zeci de metri era o ceață pe care ai fi putut-o tăia cu cuțitul. Totuși, pe măsură ce te apropiai, ceața părea că se distanța. Spre deosebire de alte zile, în dimineața zilei de duminică nu am mai putut vedea cu ușurință capătul străzii, pe care într-o zi fără ceață l-aș fi putut vedea fără niciun fel de problemă.

În timp ce mergeam mă gândeam la faptul că nici Dumnezeu nu ne lasă să ne cunoaștem viitorul. Știți acele întrebări de genul: „Unde te vezi peste 5/10 ani?” Bănuim, intuim, planificăm, visăm. Însă nu știm în mod cert ce și cum va fi. Spre exemplu, pe când aveam 20 de ani spuneam că eu nu mă voi căsători decât după vârsta de 25 de ani. La 25 de ani eram deja căsătorit de 1 an și 7 luni. 

Mă gândesc dacă este o binecuvântare sau nu faptul că nu ne putem ști viitorul (personal). Mărturiile multor oameni au confirmat că-i mai bine așa. Am auzit exprimări de genul: „Dacă știam că Domnul avea să mă treacă prin ce m-a trecut fiindcă am acceptat să-I slujesc ca misionar/pastor/evanghelist, nu știu dacă aș fi acceptat.” Sau „Dacă știam că în urma unei anumite decizii pe care am luat-o urma să sufăr cât am suferit, cu siguranță că n-aș fi luat acea decizie.”

Mă gândesc, de asemenea, și la un animal, mai exact o antilopă – impala. Această antilopă poate sări până la trei metri – mare atenție! – înălțime, iar în lungime până la nouă metri. Ce animal extraordinar! Totuși, dacă în fața acestui animal pui un zid de doar 90 cm, nu va sări. De ce? Fiindcă nu vede ce-i dincolo de zid și, prin urmare, îi este frică să sară.

Zid, ceață … tu ce faci? Dumnezeu te cheamă să fii al Lui cu totul, să I te închini numai Lui și să-I slujești. Însă, probabil, nu-ți dă mai multe informații pe care te-ai fi bucurat să le știi. Accepți o astfel de viață? Să mergi prin ceață, fără să știi ce va fi mai încolo? Știe El. Poartă El de grijă.

Cu siguranță că nu ești ca animalul impala, să poți sări până la 3 metri înălțime sau până la 9 metri în lungime, însă nu te opri în fața zidului de 90 de centimetri, în fața ceții. Încrede-te în El și fă saltul credinței. Autorul Epistolei către Evrei, în capitolul 11 (numit și capitolul credinței), vorbește despre mai mulți oameni de care Dumnezeu S-a folosit și a făcut lucruri mari, minunate prin aceștia. Care-i secretul? Autorul epistolei folosește o expresie în dreptul fiecărui om despre care vorbește în acel capitol, și anume: „Prin credință”.

Doamne, ajută! Doamne, dă izbândă!


Timotei Stoica