De unde vin sursele de inspirație?
„Inspirație pentru ce
anume?”, probabil te
întrebi.
Inspirație pentru scris, pentru discuții, pentru a-i îndemna,
motiva și încuraja pe alții. Dumnezeul nostru creativ a pus în noi și această
latură a creativității. Noi suntem cei care trebuie să luăm aminte și să fim cu
mare băgare de seamă la modul în care învățăm și percepem lucrurile din jurul
nostru.
Spre exemplu, duminică dimineață, în timp ce mergeam spre biserică, am
văzut pe stradă cum, la doar câțiva zeci de metri era o ceață pe care ai fi
putut-o tăia cu cuțitul. Totuși, pe măsură ce te apropiai, ceața părea că se distanța.
Spre deosebire de alte zile, în dimineața zilei de duminică nu am mai putut
vedea cu ușurință capătul străzii, pe care într-o zi fără ceață l-aș fi putut
vedea fără niciun fel de problemă.
În timp ce mergeam mă gândeam la faptul că nici Dumnezeu nu ne lasă să ne
cunoaștem viitorul. Știți acele întrebări de genul: „Unde te vezi peste 5/10
ani?” Bănuim, intuim, planificăm, visăm. Însă nu știm în mod cert ce și cum va
fi. Spre exemplu, pe când aveam 20 de ani spuneam că eu nu mă voi căsători
decât după vârsta de 25 de ani. La 25 de ani eram deja căsătorit de 1 an și 7
luni.
Mă gândesc dacă este o binecuvântare sau nu faptul că nu ne putem ști
viitorul (personal). Mărturiile multor oameni au confirmat că-i mai bine așa.
Am auzit exprimări de genul: „Dacă știam
că Domnul avea să mă treacă prin ce m-a trecut fiindcă am acceptat să-I slujesc
ca misionar/pastor/evanghelist, nu știu dacă aș fi acceptat.” Sau „Dacă știam că în urma unei anumite decizii
pe care am luat-o urma să sufăr cât am suferit, cu siguranță că n-aș fi luat
acea decizie.”
Mă gândesc, de asemenea, și la un animal, mai exact o antilopă – impala.
Această antilopă poate sări până la trei metri – mare atenție! – înălțime, iar
în lungime până la nouă metri. Ce animal extraordinar! Totuși, dacă în fața
acestui animal pui un zid de doar 90 cm, nu va sări. De ce? Fiindcă nu vede
ce-i dincolo de zid și, prin urmare, îi este frică să sară.
Zid, ceață … tu ce faci? Dumnezeu te cheamă să fii al Lui cu totul, să I te
închini numai Lui și să-I slujești. Însă, probabil, nu-ți dă mai multe
informații pe care te-ai fi bucurat să le știi. Accepți o astfel de viață? Să mergi
prin ceață, fără să știi ce va fi mai încolo? Știe El. Poartă El de grijă.
Cu siguranță că nu ești ca animalul impala, să poți sări până la 3 metri
înălțime sau până la 9 metri în lungime, însă nu te opri în fața zidului de 90
de centimetri, în fața ceții. Încrede-te în El și fă saltul credinței. Autorul Epistolei către Evrei, în capitolul 11 (numit și capitolul credinței), vorbește despre mai mulți oameni de care Dumnezeu S-a folosit și a făcut lucruri mari, minunate prin aceștia. Care-i secretul? Autorul epistolei folosește o expresie în dreptul fiecărui om despre care vorbește în acel capitol, și anume: „Prin credință”.
Doamne, ajută! Doamne, dă izbândă!
Timotei Stoica