marți, 25 aprilie 2017

Gânduri... la 27 ani şi-o zi (articol postat la 27 ani şi 2 zile)


Timpul trece. Și aceasta nu-i o noutate. E o realitate de când lumea. Însă, cu toate că știm acest adevăr, nu-i prea dăm importanță. Adesea așteptăm pur și simplu să treacă.

Mai ales dacă ești școlar (fie elev, fie student). Abia ajunge ziua de luni, că deja tânjești după ziua de vineri. Însă această tendință de a-ți dori ca timpul să treacă mai repede nu ține doar cât timp e perioada școlii. Ea continuă să-ți dea târcoale. Ajungi mai apoi să muncești undeva. Îndată o să-ți dai seama că de multe ori ajungi să-ți dorești să trăiești într-un weekend continuu. Și atunci când vine weekendul, tinzi să te bucuri c-a mai trecut o săptămână. Lucrul acesta se întâmplă aproape în fiecare săptămână. Ce să mai zic de ziua salariului? Poate chiar   în ziua salariului sau la   o   zi,   două   după   salariu,   deja   te   gândești   la următoarea zi de salariu.

Mărturisesc: o spun și din experiență personală (într-o oarecare măsură), însă și din experiența de viață a multor cunoscuți de-ai mei.

Oare doar în asta constă viața? Să-ți dorești să treacă timpul?

Eu sunt, într-o oarecare măsură, îngrozit că deja au trecut 27 de ani din viața mea. De fapt, trecut-au 27 de ani și-o zi. Grozav de repede!

Îmi aduc aminte cum, în perioada adolescenței mele, mai exact în urmă cu vreo 10 ani, mă gândeam cum o să fiu în zile ca acestea. Mă gândeam cum o să fiu pe la 25-30 de ani. Gândurile acestea sunt atât de proaspete în mintea mea, de parcă le-am avut ieri. Totuși, au trecut vreo 10 ani de atunci!

Ce sunt eu astăzi? Ce mă frământă? Ce mă preocupă? Cu ce îmi ocup viața?Care sunt țelurile mele?

Mă gândesc c-am fost creați cu mult mai mult decât doar să așteptăm cu nerăbdare câte un weekend. Nu cred că doar la atât se limitează viața noastră. Ziua de azi, spune Sfânta Scriptură, e darul lui Dumnezeu pentru mine și pentru tine. Dumnezeu nu ne dă toate zilele într-o singură zi. Ni le dă pe rând.De ce? Mă gândesc că unul dintre motive este ca să știm să ne bucurăm de fiecare în parte și s-o trăim cu scop.

Care să fie scopul? Să ne bucurăm de Domnul nostru. Să-I dăm Lui slavă! Să I ne închinăm cu adevărat! Să căutăm să împlinim voia Lui! Să ne dorim tot mai mult prezența Lui în viețile noastre!

Cred, de fapt sunt sigur, că dacă vom avea astfel de gânduri, de dorințe, de năzuințe, chiar și zilele alea între duminică și vineri vor avea valoare pentru noi, vor fi trăite la maximum, pentru slava lui Dumnezeu.

Nu știu câte zile mai am de care să mă bucur pe acest pământ, știu însă câte zile am avut până acum. Îmi doresc ca fiecare zi în parte pe care mi-o va da Cel Preaînalt de acum încolo, să fie trăită pentru El.
Soli Deo Gloria!

Timotei Stoica

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Parerea ta va fi bagata in seama si apreciata ;)