Ce scoți din inima ta aceea ești

De câte ori nu auzim astfel de expresii care se doresc a descrie într-un mod bun o persoană care e cunoscută a avea un vocabular nu prea cizelat?

Îmi amintesc că de pe vremea când era un prunc am auzit această vorbă. La un moment dat chiar am ajuns să o folosesc în câteva ocazii pentru a lua apărarea anumitor prieteni care au izbucnit și au rostit anumite lucruri pe care, în alte circumstanțe nu le-ar fi afirmat. Bine bine, poate nu chiar o astfel de expresie am folosit, dar tot ceva asemănător, doar pentru a veni în apărarea anumitor persoane dragi mie.

Dar, stai puțin, de ce vorbesc despre alții?!? Adesea m-am apărat (sau justificat) pe mine însumi când am izbucnit în diverse locuri și momente, afirmând lucruri pe care nu aș fi dorit să le afirm. Nu-i așa că, atunci când suntem stresați de cineva sau ceva, ne-am dori să nu „ne calce nimeni pe bătătură, că...”... că o să facem/spune ceva ce o să regretăm (sau o să regrete acea persoană).

De unde izvorăsc astfel de lucruri? Oare apar așa deodată, din senin?

Iată o imagine care se dorește a clarifica lucrurile cât se poate de limpede:

Ai în mână o sticlă cu apă. Oricât ai încerca să o agiți, ea tot așa rămâne: apă curată, limpede, cristalină.

În cealaltă mână ai o altă sticlă de apă, dar pe fundul sticlei ai ceva nămol. Cum o să fie apa după ce ai agitat-o? Ce anume a schimbat-o? De unde a devenit așa de murdară?

Ideea pe care vreau să o scot în evidență este că atunci când răbufnesc în urma unei situații tensionate, cuvintele rostite sau lucrurile pe care le fac (în stres, la nervi) ele izvorăsc tot din mine, doar că până atunci au fost așezate pe fundul sticlei.

Mântuitorul a afirmat următoarele lucruri:
„Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din prisosul inimii vorbeşte gura.” Luca 6:45

Ce are de dat inima mea? Dacă nu mă pot lăuda cu lucruri demne de a fi apreciate, atunci lucrul acesta ar trebui să constituie un semnal de alarmă.

Ce scot din inima mea arată ce fel de om sunt.