duminică, 5 decembrie 2010

Crestinul contemporan, intruchiparea lui Gulliver din tara piticilor

Un titlu destul de captivant(cred), dar oare ce continut va avea acest articol?

Destul de interesant, dar totusi oare ce va contine? Sincer sa fiu, nici eu nu stiu. Probabil razi citind aceste randuri, dar vreau sa stii ca este adevarat. Ce-i drept, am cateva ganduri care acum ma straduiesc sa le astern in scris, tastand la computer.
"...sa dam la o parte pacatul care ne infasoara asa de lesne..." ne spune autorul epistolei catre Evrei, in capitolul 12, primul verset. Oare ce vrea sa spuna prin aceasta?

Acum doua zile vorbeam cu un prieten drag mie despre apropierea de Dumnezeu. O concluzie la care am ajuns este aceasta: pe masura ce te apropii mai mult de Dumnezeu, vezi tot mai mult nimicnicia ta, pacatele tale cele multe la numar, si ramai socat. De ce ramai socat? Pentru ca atunci vei vedea ca lucruri care altadata ti-au parut chiar banale, ele erau pacate care te impiedicau sa te apropii de Dumnezeu. Dar, din moment ce te-ai apropiat de El, ai vazut acele lucruri ca si pe niste obstacole in calea cunoasterii lui Dumnezeu si apropierii de El.

Spuneam ca noi ca si crestini il intruchipam pe Gulliver din tara piticilor. De ce spun acest lucru? Pentru ca noi suntem infasurati din toate partile de pacat, de care nu putem scapa. Tot felul de lucruri banale ne infasoara si nu ne lasa sa inaintam pe calea credintei(pierderea de timp: in fata calculatorului, televizorului, vorbitul la telefon... si multe altele)...

Te-ai intrebat vreodata de ce nu inaintezi pe calea credintei, chiar daca iti doresti acel lucru?
Raspunsul meu la aceasta dilema este ca sunt lucruri care te tin si care nu-ti permit sa te misti(precum Gulliver care a fost prins in acele funii subtiri dar care, pentru ca erau multe la numar, nu i-au permis sa se elibereze).
Trebuie sa ceri intelepciune din partea lui Dumnezeu pentru a vedea care sunt acele lucruri din viata ta care nu te lasa sa inaintezi pe calea credintei, iar mai apoi sa Ii ceri putere eliberatoare.

Nu stiu daca acest articol contine ceea ce te-ai fi asteptat sa contina, dar stiu ca am primit aceste ganduri din partea lui Dumnezeu si prin ele Dumnezeu m-a facut sa imi doresc sa vad lucrurile care ma impiedica sa inaintez pe calea credintei. Dorinta mea este ca Dumnezeu sa ne dea puterea sa 'inlaturam orice piedica si pacatul care ne infasoara asa de lesne si sa ALERGAM CU STARUINTA in alergarea care ne sta inainte."

Fiti binecuvantati de Dumnezeu, dragii mei cititori!

Prin harul lui Dumnezeu, Stoica Timotei:)

4 comentarii:

  1. Sunt evidente zidurile care ne despart de Dumnezeu.Păcatele noastre sunt ziduri care ne întuneca privirea. Diavolul cauta sa ne faca insensibili din punct de vedere spiritual sau fara discernamant spiritual. Cred că dacă Diavolul câștiga războiul, cucerind mintea și inima noastra atunci el este acela care ne opreste din inaintarea pe calea credinței. Cel rău ne cere adesea sa ne oprim din mers la popasuri pregatite de el pentru noi. Domnul Isus a castigat dreptul aspupra ființelor noastre, dreptul ca noi să ne asemanam cu El. Cred ca fiecare dintre noi vrem sa fim liberi de lucrurile firesti și să mergem cu Domnul Isus pe cale. Doamne dă izbândă, dă putere, înaintarii noastre pe calea credinței!

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu insumi am fost o bariera pentru mine si pentru cei din jurul meu.Daca imi zicea cineva de Dumnezeu ziceam ca nu e pentru mine.Dar acum nu inteleg ce vroiam de fapt daca pe Dumnezeu nu il vroiam.Este cel mai placut cand te vezi inaintea lui Dumnezeu, cand esti un copil al lui si te gandesti ce erai si ce a putut Domnul sa faca din tine.Asta este puterea lui Dumnezeu de a schimba un om si nu de a il schimba 10 % si de a il schimba 100% .

    RăspundețiȘtergere
  3. http://maxcdn.thedesigninspiration.com/wp-content/uploads/2009/12/Gulliver-l.jpg

    RăspundețiȘtergere
  4. guliver, la asta-s buni prietenii!

    RăspundețiȘtergere

Parerea ta va fi bagata in seama si apreciata ;)