De ce de multe ori ne eschivam, dam inapoi atunci cand e vorba de a-I sluji lui Dumnezeu?
De ce de foarte multe ori cautam tot felul de motive de a da inapoi, in loc sa Ii slujim lui Dumnezeu?
Ne ascundem asa de usor dupa tot felul de scuze, dar nu dorim sa Ii slujim lui Dumnezeu. Aceasta este generatia de credinciosi din ziua de astazi, fie ca ne place sa recunoastem, fie ca nu ne place.
Probabil ai spune acum ca daca ai avea anume dar, anumit lucru, vei face ceva pentru Dumnezeu. Spre exemplu:
"Daca voi avea o masina, voi merge in misiune."
Cand aud scuze de genul acesta, imediat gandul imi fuge la Filip, care a fost nevoit sa mearga din Samaria pana la drumul care pogoara spre Gaza si sa ii vesteasca evanghelia famenului Etiopian. A mers multi kilometri, implinind voia lui Dumnezeu, fara sa caute motive sa se ascunda.
Felul nostru de gandire(al crestinilor, in general), atunci cand vine vorba sa ne implicam in slujire in via lui Dumnezeu, este acesta:
"Daca voi avea, voi face."
Da-mi voie sa iti spun ca aceasta mentalitate este gresita.
Acum poate te intrebi ce fel de gandire sau atitudine ar trebui sa ai atunci cand Dumnezeu te cheama sa Ii slujesti. Iata raspunsul : "Pentru ca sunt, fac."
Permite-mi sa explic putin acest fel de gandire. Am vazut acea mentalitate gresita de gandire care spunea :"Daca voi avea, voi face.", iar acum aceasta mentalitate:"Pentru ca sunt, fac."
Oare scoate in evidenta umanismul? - pentru a vedea "despre umanism", click aici.
Sunt creat de Dumnezeu, iar voia Lui Dumnezeu cu privire la viata mea este sfintirea. Sfintirea, da-mi voie sa iti spun, implica si ascultare de Dumnezeu(nu vreau sa crezi ca doar in aceasta consta).
Iar acum, ca sa completez as spune: "Pentru ca sunt creat de Dumnezeu, chemat sa fiu sfant si sa Ii slujesc, ma supun plin de recunostinta(fac)."
Vreau sa te intreb: Este vreo schimbare intre aceste doua feluri de gandire?
Daca da, care este aceea?
Ce fel de gandire ai tu?
Dupa care gandire din aceste doua iti traiesti viata?
Stoica Timotei
e un subiect sensibil, pentruca slujirea se face dupa daruri... mai tii minte povestirea lu dirigu cu DSP?:)) cand oamenii incearca sa `trimita` pe cineva in lucrarea lui Dumnezeu, acestia incearca sa motiveze, sa incurajeze, sa sustina. cand Dumnezeu trimite un om in lucrarea Lui, oamenii pot sa descurajeze, sa taie, sa fumege in jur, omul va merge si va face lucrarea lui Dumnezeu cu orice cost pentruca nu are timp sa priveasca la oameni, el este ocupat sa priveasca la Dumnezeu, sa-i inteleaga inima, sa-i cunoasca voia si sa-i implineasca dorintele, pentruca stie ca lucrarea este a Lui. :)
RăspundețiȘtergereva rog, pastorilor, opriti-va din discutsuri motivationale, opriti-va din predici emotionante si lasati prezenta lui Dumnezeu sa copleseasca in totalitate lucrarea pe care o faceti.