Oare dragostea înseamnă să-i treci cu vederea toate slăbiciunile de caracter ale persoanei iubite?

 

 

DISCLAIMER: Inițial voiam să pun următorul titlu acestui articol: „Cine a mai înnebunit în afară de salcâmi?” De unde ideea unui astfel de titlu? Cu ani în urmă am auzit într-o mașină de ocazie în care eram o cântare ale cărei singure versuri pe care le mai rețin spun așa: „Au înnebunit salcâmii”.

Care-i, totuși, legătura acestui vers cu articolul în sine? Ei bine, azi dimineață mi-a fost dat să văd un titlu de știre care m-a șocat de-a dreptul. Era vorba despre un mire proaspăt căsătorit care a ales să pună în albumul de nuntă poze în care este prezent și iubitul soției lui, pe motiv că înșelatul face parte din identitatea ei.

Deci, femeia asta nu poate iubi un singur bărbat, s-a căsătorit, iar noul ei soț nu doar că trece cu vederea faptul că ea-l mai înșală cu alt bărbat (sau mai mulți), deoarece aceasta este identitatea ei, ci mai pune acest lucru și în albumul cu poze al familiei lor.

Cu siguranță, astfel de cazuri sunt izolate sau chiar extreme. Însă, în spatele lor se află realitatea cruntă a lumii în care trăim. Nu vreau să mă folosesc de extreme pentru a susține o idee, pentru că această abordare îmi pare una stângace cu o anumită doză de manipulare. Totuși, am început acest articol cu această extremă, însă de acum încolo nu voi mai face referire la ea.

Gândul mi-a venit mai aproape. N-am putut să nu mă frământ asupra faptului că de multe ori credem că dăm dovadă de dragoste față de cineva dacă-i trecem cu vederea slăbiciunile de caracter. Îndrăznesc să spun că nu se poate o formă mai dură a urii față de cineva decât aceasta.

Nu se poate să spui că iubești pe cineva și să-i treci cu vederea toate slăbiciunile de caracter, în orice fel s-ar manifesta ele. Aceea este orice altceva, însă nu iubire. „Dar cum, nu spune Pavel că dragostea acoperă totul? Și nu mai e și vorba aceea din popor care spune că rufele se spală în familie?” Ei bine, tocmai versetul de dinainte (1 Corinteni 13:7) nu mă lasă să cred că dragostea acoperă și slăbiciunile de caracter ale persoanei iubite. Ce spune Pavel acolo? „[Dragostea] nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr.” Iar în ce privește rufele care se spală în familie, acest lucru este valabil până la un anumit punct. Nu, nu trebuie să trâmbițezi imediat atunci când ai o neînțelegere cu persoana iubită (tovarășul tău de viață) sau să cauți prima ocazie să o dai de gol în fața altora.

Dacă iubești persoana iubită (nu-mi vine să cred că am folosit o astfel de expresie!), atunci trebuie să-i cauți binele ei suprem. Binele suprem al fiecărui om este același: mântuirea sufletului. Cu alte cuvinte, îți arăți dragostea față de persoana iubită prin faptul că:

·        Îi vezi greșelile;

·        Te rogi pentru ea în mod specific, cu privire la greșelile observate;

·        Vorbești deschis cu ea – dar nu ca de pe un piedestal, nu de pe o poziție arogantă, de sus, în care să-i vorbești cu dispreț, ci cu o atitudine smerită și cu o dorință sinceră de a-i arăta că chiar îți pasă de ea și că îi vrei binele.

·        Abia acum, în cazul în care lucrurile nu par s-o ia în direcția bună, trebuie să începi să scoți puțin „rufele murdare” din familie căutând ajutor la o persoană care poate oferi un astfel de ajutor. Aș recomanda: un păstor, un consilier creștin, un psihoterapeut creștin, un frate matur/o soră matură în credință. Adică, cineva care este matur spiritual și care chiar poate întinde o mână de ajutor.

 

Nu faci nimic bun dacă doar încerci să păstrezi niște aparențe ale unei vieți și relații extraordinare dacă numai tu și pruncii tăi (dacă Domnul v-a binecuvântat cu prunci) știți calvarul prin care treceți.

În spatele zâmbetelor de duminica se pot ascunde abuzuri fizice și emoționale extraordinar de grave. E bine ca oamenii să înceapă să facă ceva în privința aceasta. Nu, nu-i de ajuns să spui că totul e bine când de fapt nu e. Nu, nu e o dovadă de lipsă de iubire faptul că hotărăști să nu mai treci cu vederea slăbiciunile de caracter ale persoanei iubite (fie că ești căsătorit, fie că plănuiești să te căsătorești cu ea).

Mă rog Domnului să-ți dea puterea și înțelepciunea de care ai nevoie pentru a putea gestiona astfel de lucruri.

Doamne ajută!

 

Timotei Stoica